Ziua internaţională a prieteniei, marcată în fiecare an la 30 iulie, a fost adoptată oficial de ONU în 2011
Scopul acestei zile este de a transmite mesajul că prietenia între popoare, ţări, culturi şi indivizi poate inspira eforturile de pace şi poate construi punţi de legătură între comunităţi. Conceptul de prietenie este extins astfel dincolo de relaţiile individuale.
Ziua internaţională a prieteniei se bazează pe recunoaşterea relevanţei şi importanţei prieteniei ca un sentiment nobil şi valoros în viaţa fiinţelor umane din întreaga lume. E ziua în care, indiferent de etnie şi de sex, se fac conexiuni şi empatii.
Prietenia necesită empatie, compasiune și grijă pentru ceilalți oameni. Prin valorizarea și celebrarea prieteniei, promovăm aceste caracteristici și adoptăm o perspectivă mai generoasă și mai recunoscătoare asupra vieții. În întreaga comunitate, Ziua Internațională a Prieteniei poate ajuta la construirea și consolidarea relațiilor, în ciuda diferențelor dintre culturi. Ziua poate ajuta la construirea unei lumi mai amabile și pașnice, cu implicații largi și de anvergură.
Constituţia Republicii Moldova a fost adoptată la 29 iulie 1994 şi a intrat în vigoare la 27 august același an. Legea supremă prevede că R. Moldova este un stat suveran, independent, unitar şi indivizibil.
Constituția Republicii Moldova constă din opt titluri, fiecare fiind împărțit în capitole și secțiuni. În preambulul Constituţiei se menţionează aspiraţiile seculare ale poporului de a trăi într-o ţară suverană, năzuinţele spre satisfacerea intereselor cetăţenilor.
Constituția este legea fundamentală a statului care defineşte atributele statului, principiile de funcţionare şi obiectivele lui principale. În ea sunt înscrise cele mai importante principii ale vieții economice, politice, sociale și juridice, precum și valorile pe care se sprijină țara noastră: separația puterilor în stat, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, independența justiției, pluralismul politic ș.a. Constituția este baza juridică a întregii legislații, pe ea se întemeiază tot ansamblul instituțional și normativ.
Constituţia Republicii Moldova este documentul cu cea mai mare autoritate de reglementare în viaţa publică, politică şi socială a ţării. Simbol al luptei poporului pentru libertate, democraţie şi drepturile omului, Constituţia reaminteşte fiecărui cetăţean datoria sfântă de a servi cu credinţă patria, de a apăra cu orice preţ unitatea, suveranitatea şi independenţa R. Moldova.
Semnificaţia Constituţiei Republicii Moldova constă în funcţiile sale importante: realizează o sinteză a proceselor şi evenimentelor din istoria poporului în lupta pentru democratizarea societăţii, exprimă obiectivele şi doleanţele poporului, stabileşte caracterul şi limitele puterii statale, este o concepţie asupra relaţiilor din societate.
Istoria Șahului Șahul în sine a fost inventat în India . Se știe că în secolul al VII-lea au jucat un joc similar – Chaturanga, care, întâmplător, este predecesorul nu numai al șahului, ci și al multor alte jocuri similare. În Rusia, oamenii au descoperit acest joc în secolele IX-X. Rădăcinile sărbătorii se află în 1924, când a fost înființată la Paris, după cum sa menționat mai sus, Organizația Mondială de Șah (FIDE). A fost în 1966 și a fost aprobată această zi. Și mai înainte au existat încercări de a crea o sărbătoare dedicată acestui joc, dar FIDE a pus capăt problemei și, în cele din urmă, a fost recunoscută în multe țări ale lumii.
Regulile oficiale ale jocului sunt întreținute de Federația Internațională de Șah sau FIDE. Jocul se desfășoară pe tabla de șah. Aceasta are o formă pătrată și este împărțită în 8 linii și 8 coloane ce formează 64 de pătrate cu suprafețe egale, numite câmpuri colorate alternativ în alb și negru. La început fiecare jucător are 16 piese: 8 pioni, 2 turnuri (ture), 2 cai, 2 nebuni, un rege și o regină (damă). Unul dintre jucători controlează piesele albe iar celălalt piesele negre. Jucătorii mută pe rând, respectând anumite reguli; prima mutare (începutul partidei) revine jucătorului cu piese albe. Scopul jocului este obținerea matului. Acesta survine atunci când un rege este atacat și nu poate evita capturarea.
O vară fierbinte din mai multe considerente. Temperaturi caniculare afară, temperaturi ridicate la nivelul interior al bibliotecilor. Spiritele se manifestă în cadrul turnirului de lectură, la descoperirea și crearea lucrurilor noi, jocurile de masă, aier liber. Așa s-a finalizat cu succes, ediția a III-a, din cadrul Programului Provocarea verii, program cu o mlțime de provocări și lucruri frumoase.
Nu este alt anotimp care să lase în urma lui atâtea amintiri frumoase cum o face vara. Vara este anotimpul magic, este anotimpul care ne împinge să trăim fiecare clipă la maxim și care nu cunoaște limite. El nu face diferența între noapte și zi. Florile de camp formeaza covoare multicolore. Intinderea de aur formata din spicele grâului s-a copt si așteapta sa fie treierată de oameni harnici.Pajiști odihnitoare ne intâmpina cu verdeața ierbii coapte. Vara un anotimp al vacanțelor , al frumuseții si al luminii clare care izvorăște de pretutindeni
Arhivele istorice ale orașului nostru sunt grele dar cele mai valoroase, sunt primele documente care demonstrează că această localitate a fost populată. Deși acest loc a fost populat din timpuri străvechi, Chișinăul este atestat documentar prima dată la 1436 în calitate de localitate, așezată pe malurile râului Bâc. Orașul Chișinău este amplasat asemeni Romei, pe șapte coline în imediata apropiere a râului Bâc.Denumirea provine de la un izvor numit Chișla Nouă, de pe malul Bâcului. Are origini turcești și înseamnă stână nouă. Cea mai înfloritoare perioadă a Chișinăului a început o dată ce la cârma capitalei a venit Carol Schmidt. Acesta a și reușit să schimbe la față orașul. A doua etapă de dezvoltare a început după al doilea război mondial, când sovieticii au aruncat în aer tot centrul Chișinăului. Totuși, se pare că declinul a început mult mai târziu. În timpul celui de al doilea război mondial au fost distruse 89 de clădiri istorice, iar din anii ’90 până în prezent, s-au demolat practic de 3 ori mai mult. În 2016, Capitala noastră a ajuns în topul celor mai urâte orașe din lume, din cauza clădirilor sovietice, dar și a anexelor construite la întâmplare de locuitorii capitalei. Noi, chișinăuenii ne iubim orașul, care a ajuns la o vârstă frumoasă de 585 ani, îi dorim mulți ani prosperi. La mulți ani Chișinău!!!
Populația Pământului (populația globului pământesc sau populația mondială) reprezintă numărul total de oameni care trăiesc pe Pământ într-un anumit moment. În martie 2020 populația globului pământesc a fost estimată la 7 miliarde de oameni. A fost nevoie de peste 200.000 de ani de istorie umană pentru ca populația lumii să ajungă la 1 miliard, și doar de 200 de ani pentru a ajunge la 7 miliarde.
Anul 1987, când populaţia lumii a atins 5 miliarde de oameni, a reprezentat momentul de debut al consacrării, la iniţiativa ONU, a Zilei Mondiale a Populaţiei, ca modalitate de a face previziuni privind evoluţia locuitorilor Terrei. Conform estimărilor, populaţia planetei creşte în medie cu 2,6 oameni pe secundă, adică 158 de oameni pe minut, peste 225.000 pe zi şi aproape 83 milioane pe an. Ritmul creşterii este susţinut în primul rând de către Africa, Asia şi America Latină, în vreme ce populaţiile sunt stabile – şi în descreştere – în Europa.
Septembrie 1994, a fost marcat prin organizarea Conferinţei Internaţionale pentru Populaţie şi Dezvoltare de la Cairo. Programul de acţiune situează în centrul procesului de dezvoltare fiinţa umană ca individualitate, recunoaşte rolul fundamental al femeilor şi tinerilor în cadrul acestui proces şi clarifică conceptul dreptului la sănătatea reproducerii. Programul evidenţiază şi rolul esenţial al sănătăţii reproducerii – care este definită drept „starea de bine din punct de vedere fizic, mental şi social” în toate domeniile legate de sistemele şi procesele de reproducere. S-au luat angajamente pentru acoperirea nevoilor de planificare familială, astfel încât indivizii să aibă posibilitatea de a decide numărul de copii pe care îi doresc şi distanţa dintre ei. De asemenea, a fost recunoscută nevoia de emancipare a femeilor şi asigurarea posibilităţii lor de a alege – asigurând accesul extins la educaţie şi servicii de sănătate, dezvoltarea abilităţilor şi găsirea unui loc de muncă şi implicându-le în procesele de decizie şi de realizare de politici la toate nivelurile – atât ca un foarte important scop în sine, cât şi drept cheia îmbunătăţirii calităţii vieţii pentru toată lumea.
Scopul marcării Zilei Mondiale a Populaţiei este tocmai focusarea atenţiei asupra urgenţei şi importanţei problemelor legate de populaţie. Este o dată simbolică şi de reflecţie asupra situaţiei generale de pe glob.
