Traficul de ființe umane

 

Traficul de ființe umane inseamnă comerț cu oameni şi folosirea acestora în scopuri profitabile de către delincvenți. Acest lucru poate însemna a forța sau păcăli oameni să se prostitueze, să cerșească sau să muncească.

Este un fenomen care implică multiple dimesiuni: este unul dintre cele mai grave crime din întreaga lume, o încălcare a drepturilor omului, un fenomen economic și social, un aspect penal, în care traficanții și nu victimele sunt infractorii. In marea majoritate a cazurilor există o abordare directă a victimei, se recurge la o convingere a acesteia în sensul acceptării unei aparențe oferte avantajoase (promisiunea unui loc de muncă în străinătate, tratament, ofertă de studii etc.). Traficul este o afacere extrem de profitabilă pentru criminalitatea organizată, fiind a treia sursă de profituri ilicite după traficul de droguri şi traficul de arme. Recrutorii  pot fi: vecin, soț/concubin, cunoștință/ prieten, angajați ai unor firme false, membrii ai unor rețele de trafic.

Nivelul de educație al victimelor traficului de ființe umane nu este unul ridicat, multe dintre  aceștea au doar studii gimnaziale. Modalitățile de exploatare pot fi : exploatarea sexuala, prin munca, obligarea la cerșetorie. Recrutorii recurg la oferte false de locuri de muncă în străinătate, în special profesii care nu implică o muncă calificată, anunțuri la mica publicitate, răpire. Conceptul de trafic nu este unul nou şi a fost pentru prima dată utilizat în secolul XVI, în calitate de sinonim pentru comerţ. Astfel, acest termen nu avea conotaţii negative. Totuşi, către secolul XVII, traficul a început a fi asociat cu vânzarea ilicită şi/sau neloială a mărfurilor. Deşi la începuturi, prin trafic se înţelegea, în mare parte, vânzarea de droguri şi arme, către secolul XIX această noţiune mai includea şi comerţul cu fiinţe umane tratate ca bunuri şi vândute în sclavie.

Reclame

Obiective turistice în Chișinău

 

Arcul de Triumf, încărcat de istorie. Denumit şi Porţile Sfinte, Arcul de Triumf din Chişinău este un monument de arhitectură construit în 1841, pentru a comemora victoria armatelor ruseşti asupra turcilor. În interiorul arcului se află un clopot care a fost turnat din metalul tunurilor turceşti capturate în război. Înălţimea monumentului este de 13 m, iar capitelurile celor patru piloni ai construcţiei au fost sculptate în stil corintic. Pe partea frontală este montat un orologiu mecanic, luminat în timpul nopţii, care însă nu anunţă prin sunet ora exactă. Arcul veghează centrul Chişinăului de 174 de ani

Grădina Publică Ştefan cel Mare şi Sfânt se numără printre obiectivele turistice din Chişinău care merită vizitate Este poate cel mai cunoscut loc din oraş. Toată lumea îşi dă întâlnire aici, fiind un punct de referinţă şi foarte uşor de găsit. Totodată este şi  cel mai vechi parc conceput şi amenajat în manieră clasică la Chişinău. Lucrările principale au fost realizate în 1825: atunci au fost plantaţi arbori şi arbuşti, inclusiv 1.000 de salcâmi. Forma definitivă Grădina Publică si-a căpătat-o în 1835. Mai târziu apar intrările, două fântâni arteziene cu o adâncime de 13 m, pavilioane de recreaţie şi altele. În 1885, aici a fost montat monumentul lui Aleksandr Puşkin, iar în 1928 — cel al lui Ştefan cel Mare. În 1958 a fost amenajată Aleea Clasicilor cu 12 busturi ale clasicilor literaturii române.

Tradiţie la Muzeul Satului.
Muzeul Satului reprezintă o adevărată oază de linişte şi relaxare. Inaugurat la 18 mai 1995, muzeul reconstituie satul basarabean din sec. XVIII-XIX. Se întinde pe o suprafaţă de 150 ha şi cuprinde şase zone etnografice şi 165 de de monumente: mori de vânt, mori de apă, biserici de lemn, case de locuit, anexe gospodăreşti, crucifixe, un han, o crîşmă. Muzeul Satului este locul perfect pentru odihnă şi redescoperirea trecutului.

Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. Clădirea care adăposteşte acest muzeu este un monument arhitectural de importanţă naţională. Aspectul exterior al clădirii este unul deosebit: ies în evidenţă vitraliile artistice, lemnul sculptat şi decoraţiile colorate. Expoziţia permanentă a muzeului se numeşte „Natura. Omul.Cultura” şi prezintă evoluţia omului, ecologiei şi a lumii organice din R.Moldova. Muzeul dispune şi de o Grădină Botanică unde oamenii pot vedea diverse reptile şi păsări exotice, animale şi peşte.

Valea Morilor. Parcul şi lacul din această zonă au fost construite în anul 1952, iar la intrarea în parc se află monumentul soţilor Aldea-Teodorovici. Cel mai atractiv punct este lacul cu o suprafaţă de 34 hectare ce reprezintă centrul compoziţiei peisajului. În jurul lacului vizitatorii se pot plimba pe o alee circulară de o lungime de 2,5 kilometri. Aproape o jumătate de teritoriu este acoperit de zone verzi. Aici se găsesc plopi piramidali canadieni, salcia albă, castani, câteva specii de arţar, tei, pini negri, soforă japoneză. Tot aici se află şi Teatrul de vară cu 5.000 de locuri.

Ușile deschise așteaptă

  Aici E biblioteca mea , a ta, a lor , a tuturor. E biblioteca unde poți reveni mereu. Pentru că ne plac familiile unite, active, creative, invităm pe toți copiii, alături de părinții lor, la Atelierul de creație „Miniart pentru pici”. Creativitatea este un proces de învățare aparte, în care copiii au posibilitatea să-și descopere pasiunile, să ia decizii și să se exprime liber. Cum să facem astfel, încât să trăim fără să ne îmbolnăvim, fără să pierdem calitatea vieţii, concomitent, să muncim eficient, să ne dezvoltăm şi să primim de la viaţă maximum de energie? Sănătatea nu se poate oferi cuiva în dar, nu se poate cumpăra, nici chiar să o moştenim nu e posibil – ea trebuie doar păstrată. Trebuie să învăţăm să trăim în lumea aceasta în armonie, neaducându-ne daune nici nouă, nici mediului înconjurător.  Vă invităm să discutăm împreună cu membrii serviciului „Viaț@sănătoasă”, despre un stil de viață sănătos. Tehnologia a avansat atât de mult încât este prezentă peste tot în viața noastră și nu există aproape niciun loc de pe glob unde să nu fi pătruns acest trend important al ultimelor două secole. Tastatură, ecran, mouse, internet, site-uri , web… sunt numai o parte din ce învață persoanele de vârsta a treia în cadrul serviciului „ProSenectute IT”. Serviciul „ iCAN pentru o carieră de succes” se adresează celor care fac primii pași în online, care vor să își dezvolte aptitudinile digitale și să fie pregătiți pentru cerințele pieții muncii din era digitală.Dacă aş fi pusă în situaţia de a-i explica unui copil de ce e bine să citească, i-aş spune că „lectura îi pune mintea în mişcare.” Împreună cu  cei mici și măricei descoperim o cheie care descuie multe usi. Se poate intampla să nu poți deschide unele dintre ele, dar fără sa treci prin acest labirint numit “lectură” nu ai nici măcar șansa de a o putea face.  Serviciul „Citești și crești ca în poveste ” ne ajută să găsim cheia fermecată a lecturii.

În biblioteca mea poți descoperi persoalități, poți participa la discuții, oră de lectură, concursuri, instruiri.  Puteți consulta fondul de carte  care conține 41419 documente, din ele  23357 în limba română. Anul acesta împlinim 57 de ani de la deschidere (1961). Vă așteptăm cu drag.

Omul cu cele mai multe doruri…

Ion Drută s-a născut la 3 septembrie 1928 în satul Horodişte raionul Donduşeni. A lucrat la ziarele “Ţăranul sovietic”. “Moldova socialistă” şi la revista “Femeia Moldovei”. Primul volum de schiţe şi nuvele, “La noi în sat”, apare în anul 1953, urmat de alte lucrări de proză scurtă şi de romanele “Frunze de dor”, “Povara bunătăţii noastre”. În anul 1969 se stabileşte cu traiul la Moscova, publicînd şi în limba rusă mai multe volume de proză, eseistică şi dramaturgie.
La iniţiativa lui Ion Druţă este înălţat, lîngă Soroca, monumentul Poetului Anonim, numit “Lumînarea Recunoştinţei” (2004).
Este decorat cu Ordinul Drapelul Roşu de Muncă (1960), Ordinul Lenin (1988), Ordinul Republicii (1993).
Laureat al Premiului de Stat al RSS Moldoveneşti pentru romanul “Balade din cîmpie” şi nuvela “Ultima lună de toamnă” (1967). În anul 1988 i se conferă titlul de Scriitor al Poporului din RSS Moldovenească .
Membru de Onoare al Academiei Române (1990). Membru activ al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1992). Doctor Honoris Causa al Universităţii de Stat din Moldova (1999).
Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova în domeniul literaturii (2008).

,,Când rândunica îşi face cuibul, când drumul prinde a toarce cărăruşe, când mugurul îşi desface din faşă podoaba lui verde, atunci vine să mă vadă copilăria. Vine încet, numărându-şi paşii, ca să îi pară drumul mai scurt. Vine cu o nuieluşă subţioară, smulsă de tata din gard, căci drumeţului multe i se întâmplă. Vine cu basmaua mamei aşezată în jurul gâtului – vântul e vânt şi niciodată să nu îi dai crezare.” (romanul ,,Horodiște”)

Septembrie – rapciune

Răpciune – sau Viniceriu cum îi mai spun unii – este una dintre cele mai importante luni din an pentru că acum se culeg cele mai multe roade ale câmpului, iar vremea din prima zi a lunii indică vremea de anul viitor: dacă plouă dimineața, va fi primăvara ploioasă, soare la amiază înseamnă an bun; dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, iar tunetele anunță toamnă lungă.

În lumea agrară, septembrie este și una dintre cele mai solicitate luni: se strâng recoltele și se pregătește terenul pentru următorul an agricol; se pregătesc albinele pentru iarnă pentru că jumătatea lunii este considerată ca fiind debutul iernii apicole; tot acum, în unele zone din țară, ciobanii încep să coboare oile de pe munte și să le pregătească pentru iernat.