Magia sărbătorilor

Atmosfera de Crăciun ne aduce bucurie şi ne aminteşte cu precădere de anii copilăriei, de emoţia aşteptării împodobirii bradului, de clipa la care visăm să-l întâlnim pe Moş Crăciun.

Dincolo de faptul că este una dintre cele mai importante sărbători creştine, Crăciunul e aşteptat cu mare entuziasm de toată lumea, indiferent de vârstă, uneori chiar şi de religie. Sigur te gândeşti cu drag la cadourile lui Moş Crăciun, la colinde, la mirosul de brad şi la vâscul din pragul uşii. Şi, cu siguranţă, experienţele personale au încărcat astfel de clipe magice cu semnificaţii proprii. Dar mai mult decât atât, tradiţiile legate de Crăciun aduc simboluri naturale vechi de sute de ani.

Bradul de Crăciun

Bradul deţine rolul principal în perioada Crăciunului. Împodobitul acestuia este cel mai îndrăgit obicei de sărbători, datorită simbolurilor care i se asociază: iubire (pentru că este împodobit de întreaga familie), bucurie şi fericire (pentru că sub el sunt puse cadourile), magie (se spune că Moş Crăciun nu vine în casele unde nu e brad), viaţă, trăinicie şi sănătate (pentru că este mereu verde, chiar şi când afară e zăpadă). Practic, bradul a devenit centrul sărbătorilor de iarnă!

Şosete tricotate, crenguţe de brad şi de vâsc, globuleţe, fundiţe, ghirlande colorate, oameni de zăpadă, steluţe şi fulgi, toate te vor ajuta să intri în atmosfera de sărbătoare.

Luna Octombrie, Brumărel

Octombrie a ajuns  aproape de final, tăcut, uşor şi pe vârful piciorului.
Aducând multă culoare în peisaje, miros de crizanteme, ploaie şi lumină senină în asfinţit. Octombrie este mirosul de ceaţă, de recoltă bogată în legume, fructe, şi de frunze colorate în mii de culori. Asta îmi încălzeşte inima….Simplitatea e farmecul vieţii.

Octombrie este a zecea lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.

Numele lunii octombrie (latină: October) vine de la cuvântul latinesc octo, opt, pentru că luna octombrie era a opta lună în calendarul roman.

Grecii numeau luna octombrie Pyanopsion. În România, luna octombrie, popular, se numește Brumărel. În această lună cad frunzele din copaci, țăranii se ocupă mai mult de treburile gospodăriei; acum se fac însămânțările de toamnă.

Tradiția populară spune că, dacă în luna octombrie este multă brumă sau zăpadă, frig sau ger, luna ianuarie va fi blândă și mai caldă. Dacă va ploua mult, în decembrie vântul va urma să bată puternic, dacă tună, iarna va fi ușoară, iar dacă este ceață multă, va fi zăpadă multă în decembrie. Dacă frunzele arborilor cad curând, anul următor va fi roditor, dacă nu, iarna va fi târzie, dar grea.

Toamna – de Octavian Goga

Val de brumă argintie Mi-a împodobit grădina.

Firelor de lămâiță Li se usucă rădăcina.

Peste creătet de dumbravă Norii suri iăi poartă plumbul.

Cu podoaba zdrențuită Tremură pe câmp porumbul.

Și cum de la miază-noapte Vine vântul fără milă,

De vifornița păgână Se-ndoiesc nuci bătrâni,

Plange-un pui de ciocârlie Sus pe cumpăna fântânii. 

Familia este una din capodoperele naturii

Astăzi pe întreg mapamondul este sărbătorită și slăvită Familia.

Aceasta este sărbătorită pe întreaga planetă, începând cu anul 1995, cu scopul de a sensibiliza opinia publică şi de a sublinia importanţa familiei, în condiţiile în care oamenii au început să se îndepărteze de instituţia numită „familie”.

Familiile sânt „nucleul de bază” a societății – ne naştem în familii, iar cei mai importanţi ani în dezvoltarea noastră sânt petrecuţi în căminele noastre. Dar fiecare viața de familie este diferită, la fel cum avem culturi diferite, moduri de interacţiune diferite. Viețile noastre sânt atât de agitate, încât Ziua Familiei poate fi un bun prilej pentru a încetini acest ritm şi de a petrece timp cu familiile noastre.
Familia se află în centrul vieţii sociale, asigură bunăstarea membrilor ei, educând şi socializând copii şi tinerii şi îngrijindu-i deopotrivă pe cei mici şi pe cei vârstnici, şi asigură şi bunăstarea societăţii în ansamblu.

Familia are un rol esenţial şi în asigurarea şi îmbunătăţirea sănătăţii copiilor, prin suport afectiv, îngrijire, vaccinare preventivă sau tratament când sânt bolnavi. În schimb, politicile publice şi programele sociale trebuie să-i asiste efectiv pe părinţi să-şi poată îndeplini acest rol şi trebuie să crească sprijinul financiar acordat familiilor, în special a celor aflate în dificultate sau situaţii vulnerabile.

Creativitatea este un proces de învăţare

Când vorbim despre creativitate, majoritatea dintre noi ne gândim în primul rând la domeniul artistic: pictură, literatură, muzică, dans. Când spunem imaginaţie, visare, fantezie, gândul ne zboară mai ales la perioada copilăriei. Fiind un termen foarte cunoscut, fiecare dintre noi ştim câte ceva despre creativitate. Artiştii, oamenii de ştiinţă, profesorii, toţi ne-au format o imagine despre ce înseamnă să fii creativ. Din păcate, uneori acest cuvânt poate fi înţeles greşit. Cred că orice discuţie referitoare la cum să ne dezvoltăm creativitatea trebuie să înceapă cu o înţelegere mai bună a acesteia.

Creativitatea este un termen foarte generos care de-a lungul timpului a fost definit în sute de feluri. În principal, când vorbim despre creativitate ne referim la 3 aspecte: la produsele creative, la trăsăturile de personalitate ale persoanelor creative şi la gândirea creativă. Hai să vorbim mai multe despre aspectele esenţiale ale creativităţii:

Produsele creative

Când evaluăm creațiile copiilor trebuie să aplicăm condițiile de mai sus nu produselor în sine, cât mai ales ideii care a stat la baza producerii acestora. Spre exemplu, chiar dacă zmeul cu elice inventat de un copil nu poate zbura, ideea care a stat la baza acestuia este foarte creativă.

Produsele creative sunt roadele actului de creație. Pentru ca o pictură, obiect sau idee să fie considerată o creaţie, este necesar să îndeplinească mai multe condiţii:

• să fie originală, adică să fie deosebită faţă de alte produse similare
• să fie valoroasă, adică să nu fie un produs de duzină sau un kitsch
• să aducă ceva nou, adică să nu repete o idee deja existentă
• să fie utilă, adică să aibă un scop şi să împlinească o nevoie a cuiva

Păsările contează!

Păsările cu zborul, cântecul şi frumuseţea lor ne încântă şi inspiră. Sunt sanitari ai pădurilor, împrăştie seminţe, fertilizează solul, oxigenează aerul şi contribuie la stabilizarea climei, iar ca atracţii turistice sprijină economia. În plus, ne dau şi nenumărate lecţii de viaţă

În lume trăiesc peste 10.000 de specii de păsări şi 12% dintre ele sunt în pericol să dispară în următorul secol, iar supravieţuirea lor depinde de sprijinul pe care toţi oamenii planetei trebuie să-l acorde măsurilor de conservare şi protejare a acestora.

Păsările sălbatice migratorii pot fi protejate doar printr-o cooperare transfrontalieră deoarece expansiunea urbană şi reţelele de transport au fragmentat şi redus habitatele lor naturale,  agricultura intensivă, tăierile de păduri, pescuitul şi utilizarea pesticidelor le-au diminuat sursele de hrană, iar vânătoarea a fost necesar să fie reglementată pentru a nu le pune în pericol.
Păsările contribuie la stabilitatea climei, oxigenează aerul, transformă poluanţii în nutrienţi şi deoarece se află în vârful lanţului trofic, sunt un adevărat indicator al stării generale a biodiversităţii. Dacă ele încep să dispară, mediul se află în pericol şi trebuie să acţionăm.

Împreună cu micuții de la Grădinița nr. 103, am discutat despre păsări, modul de trai, migrație. Copiii au desenat așa cum simt și văd păsările.