„Acolo unde femeile sunt regi”

Romanul începe cu o scrisoare a unei mame internate la un spital de psihiatrie din Anglia, pe nume Deborah, adresată fiului ei de 7 ani, Elijah.  Băiețelul se află de ceva timp în grija asistenților sociali și pretinde că în interiorul său se află un vrăjitor. El spune că toți cei care îl înconjoară suferă din cauza lui, pentru că „e plin de răutate” și nimeni nu poate să-l ajute. Nici măcar Mama, după ce la spital a auzit că „urlă ca un lup”. De atunci a schimbat mai multe case și a stat cu familii străine. Apoi din nou la centrul social. Acolo, Ricardo, unul din asistenți, i-a devenit bun prieten. După Mama, acesta era cea mai veche cunoștință a sa. Datorită lui, Elijah reușește să cunoască adevărata viață de familie. Ricardo îi găsește pe Nikki și Obi, un cuplu care a cunoscut tragedia pierderii unui nou-născut și a altor câteva sarcini, neștiind atunci că ea suferă de o boală a sângelui, ceea ce provoca eliminarea fătului înainte de termen. După ce au aflat acest lucru, au renunțat la încercările de a mai face un copil și au apelat la ideea de a adopta unul. Așa s-a întâmplat că s-au cunoscut cu Ricardo la un seminar, iar acesta l-a introdus în viața lor pe micuțul nigerian Elijah.

Obi și Nikki l-au îndrăgit din prima, chiar dacă au fost preîntâmpinați de către asistenți de tulburările frecvente cu care se confruntă băiatul. Pentru ei nu a contat gravitatea situației, de fapt nu s-au gândit prea mult, pentru că în viața lor, acesta era aidoma unei raze de soare, un soare așa cum numai în Nigeria poți vedea, „care strălucește tot timpul”. Imediat ce a început să locuiască cu ei, i-au oferit iubire necondiționată.

Cartea lui Christie Watson vorbește despre iubirea maternă în cele mai felurite reprezentări ale sale, dar prezintă și lumea exotică a Nigeriei, cu senzațiile, culorile și mirosurile care o definesc. 

Bătălia cărților

Sunt cărți importante și sunt cărți bine scrise, pe care le citești cu tot sufletul. Din multe puncte de vedere, istoria literaturii poate fi împărțită în cărți care au schimbat ceva în societate, cărți necesare, și opere superb concepute, cărți care alină. Dacă primele au un ton serios și grav, celelalte sunt de cele mai multe ori supuse doar artei și legilor sale: nu caută să corecteze sau să repare, ci să cucerească și să ofere o bine-meritată pauză.

Și, din când în când, apar și cărți care reușesc să se situeze în ambele categorii. Romanul de debut al scriitoarei americane Angie Thomas se regăsește cu glorie în această companie selectă. Cartea a fost decernată cu numeroase premii, între care distincția Goodreads pentru cel mai bun roman de debut și cea mai bună carte Young Adult, dar și onoruri din partea American Library Association. De asemenea, „Ura cu care lovești” a primit premiile William C. Morris Award (Cel mai bun roman pentru tineri), Coretta Scott King Award (cel mai bun roman pentru tineri scris de un autor afro-american), Michael L. Printz Award (cel mai bun roman pentru tineri). Mai mult, cartea a fost inclusă pe lista lungă a National Book Awards, nominalizată la Carnegie Medal și câștigătoare a Deutscher Jugendliteraturpreis. Poate părea o listă cuprinzătoare de distincții, o enumerare peste care treci cu viteza fulgerului, dar ceea ce ea demonstrează este că romanul pe care ți-l recomandăm azi a câștigat inima criticilor și a cititorilor, dovedindu-se „frumos scris” și „necesar” în același timp. De ce? Sperăm să te convingem citind sceastă carte.

Oameni fericiți ce se respectă reciproc

Familia este cea mai elementară formă de organizare. Fiind prima comunitate de care se atașează un individ cât și prima autoritate sub care acesta învață să trăiască, familia este cea care stabilește valorile cele mai fundamentale ale unei societăț. Cu toate că fiecare familie constituie un colectiv ai cărui membri au drepturi egale, totuși părinții se deosebesc de copii prin faptul că primii conduc familia, pe când ceilalți primesc educația în familie.

Familia ar putea fi definită ca un grup de persoane care sunt legate între ele, dar este mai mult decât atât. Este o conexiune minunată, o experiență. Este o legătură incredibilă și de neșters – creată de mame, tați, surori, frați. Este un confort într-o lume plină de incertitudine. Este un umăr pe care să te sprijini. Este o sursă de inspirație. Este iubire și sprijin în momentele dificile. Este un sentiment cald care îți umple inima. Este minunat… și este necesar.

Împreună mai puternici

Ziua Europei marchează valorile care au stat la bazele formării Uniunii Europene și care, timp de 70 de ani de la Declarația Schuman, au guvernat, prin solidarizare și unitate, Statele Membre. Aceste valori ne permit să trăim împreună, să devenim și mai puternici și mai uniți, contrar diferențelor de limbă, cultură, religie și obiceiuri. Solidaritatea este pilonul pe care se bazează funcționarea Uniunii Europene, fiind aplicată în mod special și în relația cu Republica Moldova

O voce singuratică

Grigore Vieru a fost, incontestabil, o voce singulară, de o expresivitate deosebită în peisajul poeziei româneşti. Versurile sale au ilustrat, într-un regim al excelenţei rostirii lirice, stări de spirit de o rară autenticitate, conturate în enunţuri poetice armonioase şi limpezi, sugestive şi sincere. Nimic strident în lirica lui Grigore Vieru, nimic evaziv sau fals. Versurile lui se înscriu într-un program literar ce are ca element esenţial apărarea şi ilustrarea limbii române, integritatea acesteia într-o ţară în care s-a refuzat, decenii de-a rândul, dreptul de cetăţenie al acestei limbi