Surâsul copilăriei

 

IMG_20171123_141100   image   IMG_20171123_141210    

Era odată o babă, care avea trei feciori nalţi ca nişte brazi şi tari de virtute, dar slabi de minte. „Voi privighea nurorile, le-oi pune la lucru, le-oi struni şi nu le-oi lăsa nici pas a ieşi din casă, în lipsa feciorilor mei. Soacră-mea, fie-i ţărna uşoară!, aşa a făcut cu mine. Şi bărbatu-meu, Dumnezeu să mi-l ierte!, nu s-a putut plânge că l-am înşelat sau i-am risipit casa;… deşi câteodată erau bănuiele… şi mă probozea… dar acum s-au trecut toate!” Elevii de la gimnaziul nr. 49 au înscenat un fragmant din ,,Soacra cu trei nurori”, într-un stil nou, hazliu.

Reclame

Bojdeuca lui Ion Creangă

bojdeuca-ion-creanga-02-848x566Bojdeuca lui Creangă este una dintre cele mai frumoase amintiri, locul unde poveștile au prins viață. Se află în cartierul Țicău, într-o zonă liniștită, plină de verdeață. De cum pășești pragul căsuței, te cuprinde dorul de copilărie, de momentele când citeam cu zâmbetul pe buze poveștile și amintirile lui Ion Creangă. Cel mai iubit povestitor român a locuit aici vreme de 18 ani, timp în care a sris întreaga sa operă „Amintiri din copilărie”, dar și numeroasele sale povești. Tot aici s-a împrietenit cu Mihai Eminescu, care preț de o jumătete de an a și locuit în bojdeucă. La vremea aceea, Ion Creangă devenise recunoscut pentru faptul că la căsuţa sa din Ţicău deţinea un număr foarte mare de pisici, peste 30, iar fiecare purta câte un nume asociat unei persoane reale din viaţa sa, elocvent fiind numele dat unei din feline, Mărioara, după mătuşa lui zgârcită din satul natal Humuleşti. Bojdeuca „Ion Creangă” organizează anual patru sărbători devenite tradiţionale: 2 ianuarie – ziua înmormântării scriitorului, 1 martie – ziua de naştere a lui Ion Creangă, 14 – 15 aprilie – Zilele Bojdeucii – aniversarea inaugurării primului muzeu memorial literar din România şi 31 decembrie – ziua morţii scriitorului – „Colinde la Bojdeucă”.  Bojdeuca „Ion Creangă” este cel mai vizitat muzeu din Iaşi, cu circa 100.000 de vizitatori anual, fiind o oglindă autentică a valorilor specifice româneşti, tradiţionale.