bibliotecă

Un mărțișor pentru Ion Creangă

Primăvara rămâne cel mai frumos anotimp, o continuă sărbătoare a vieții, împodobită cu flori, frunze, fluturi, păsări și multă veselie pentru fiecare dintre noi.

“Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care ma ascundeam, când ne jucam noi, băieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie !” – Ion Creangă, „Amintiri din copilărie” Azi, 1 martie, se împlinesc 184 de ani de la naşterea lui Ion Creangă, scriitorul pentru „copii între 7 şi 90 de ani”, un clasic al literaturii române remarcat prin măiestria poveştilor şi basmelor şi sale, cel mai iscusit, cunoscut şi admirat povestitor pe care l-a dat acest neam.

1. A alcătuit unul dintre primele abecedare românești. Abecedarul sau a fost foarte apreciat în Moldova acelor vremuri.

2. La început îl chema Ion Ștefănescu. Ulterior, și-a scimbat numele in „Creangă” după numele mamei.

3. Era un mare gurmand. În adolescență îi facea curte unei fete de preot, deoarece aceasta îi dădea mere si colivă.

4. A urmat cursurile școlii de preoți din Socola.

5. S-a însurat cu o fată de 15 ani. Deoarece nu putea fi preot fără să se însoare, el o găsește pe fata părintelui Grigoriu.

6. Socrul său a încercat să-l sugrume deoarece Creanga l-a acuzat că îl înșelase la zest

O prietenie rămasă în istoria literaturii. De ce? Pentru că doi oameni culţi sunt mereu pe aceeași lungime de undă, au un drum comun şi, deşi diferiţi, se completează perfect într-un întreg.

S-au întâlnit pe meleaguri moldoveneşti “În toamna anului 1874 apăru pe uliţele Iaşului un tânăr straniu, ca de vreo 24 de ani, voinic, spătos, cu o mare frunte albă şi cu o coamă de păr negru dat peste urechi pe ceafă, ca la preoţii asiatici. […] Creangă, căruia îi plăcea să bată uliţele, văzu fără îndoială pe tânărul pletos, care şedea într-o vreme chiar la Samson Bodnărescu. ”

Aşa arată contextul în care s-au cunoscut cei doi: un poet cu o alură de gânditor şi un geniu al poporului român, aşa cum îl considera Mihai Eminescu. S-au împrietenit în scurt timp, Eminescu fiind impresionat de hazul lui Creangă, de felul în care rostea vorbele, proverbele şi zicătorile din popor, de mintea ageră pe care o avea.

bibliotecă

Surâsul copilăriei

 

IMG_20171123_141100   image   IMG_20171123_141210    

Era odată o babă, care avea trei feciori nalţi ca nişte brazi şi tari de virtute, dar slabi de minte. „Voi privighea nurorile, le-oi pune la lucru, le-oi struni şi nu le-oi lăsa nici pas a ieşi din casă, în lipsa feciorilor mei. Soacră-mea, fie-i ţărna uşoară!, aşa a făcut cu mine. Şi bărbatu-meu, Dumnezeu să mi-l ierte!, nu s-a putut plânge că l-am înşelat sau i-am risipit casa;… deşi câteodată erau bănuiele… şi mă probozea… dar acum s-au trecut toate!” Elevii de la gimnaziul nr. 49 au înscenat un fragmant din ,,Soacra cu trei nurori”, într-un stil nou, hazliu.

bibliotecă

Bojdeuca lui Ion Creangă

bojdeuca-ion-creanga-02-848x566Bojdeuca lui Creangă este una dintre cele mai frumoase amintiri, locul unde poveștile au prins viață. Se află în cartierul Țicău, într-o zonă liniștită, plină de verdeață. De cum pășești pragul căsuței, te cuprinde dorul de copilărie, de momentele când citeam cu zâmbetul pe buze poveștile și amintirile lui Ion Creangă. Cel mai iubit povestitor român a locuit aici vreme de 18 ani, timp în care a sris întreaga sa operă „Amintiri din copilărie”, dar și numeroasele sale povești. Tot aici s-a împrietenit cu Mihai Eminescu, care preț de o jumătete de an a și locuit în bojdeucă. La vremea aceea, Ion Creangă devenise recunoscut pentru faptul că la căsuţa sa din Ţicău deţinea un număr foarte mare de pisici, peste 30, iar fiecare purta câte un nume asociat unei persoane reale din viaţa sa, elocvent fiind numele dat unei din feline, Mărioara, după mătuşa lui zgârcită din satul natal Humuleşti. Bojdeuca „Ion Creangă” organizează anual patru sărbători devenite tradiţionale: 2 ianuarie – ziua înmormântării scriitorului, 1 martie – ziua de naştere a lui Ion Creangă, 14 – 15 aprilie – Zilele Bojdeucii – aniversarea inaugurării primului muzeu memorial literar din România şi 31 decembrie – ziua morţii scriitorului – „Colinde la Bojdeucă”.  Bojdeuca „Ion Creangă” este cel mai vizitat muzeu din Iaşi, cu circa 100.000 de vizitatori anual, fiind o oglindă autentică a valorilor specifice româneşti, tradiţionale.