„TEXTUL… CA MASCĂ”

„Sunetul muntelui” de Yasunari Kawabata

„Sunetul muntelui” este povestea lui Shingo, tatăl și bunicul unei familii cu doi copii, Shūichi – fiul și Fusako – fiica, împreună cu care conviețuiește, deși viața ar fi trebuit să le despartă de mult destinele. Dacă fiul are o viață dublă, în sensul că are o soție, dar și o amantă, fiica are, în schimb, două fete, împreună cu care este nevoită să revină în casa părintească după ce consortul acesteia a început să se drogheze și a părăsit căminul conjugal.  Shingo, tatăl și bunicul, acceptă toate întâmplările vieții cotidiene cu oarecare greutate, ba chiar aș spune că refuză în primă fază să vadă evidențele și preferă luării deciziilor introspecția și izolarea de exterior. De altfel, toate crizele familiei sale vin să-i accentueze lui criza androgină cu care se confruntă; refuză să îmbătrânească, așa cum refuză să accepte că are din ce în ce mai mult păr alb. Dar Shinto este și un abil om de afaceri care se dovedește a fi, într-un final, cel care aduce echilibrul într-o familie ce pare că stă sub iminența destrămării unității interioare.

Recomandăm „Sunetul muntelui” de Yasunari Kawabata nu doar ca pe o lectură de vacanță, pentru că romanul său este mai mult decât atât. O să vă doriți să-l recitiți ori de câte ori veți avea îndoieli sau veți simți acut lipsa de frumos din tot ceea ce vă înconjoară.

Drama japoneza aduce in prim plan relatia tot mai stransa dintre Kikuko (Setsuko Hara) si tatal ei vitreg, Shingo (So Yamamura), masca de teatru a unui copil reprezentand o metafora despre cum personajele isi ascund sentimentele.

În “Sunetul muntelui” autorul aduce în prim-plan trăirile cele mai intime ale unui bărbat în vârstă, inclusiv sexualitatea sa restantă. Ca peste tot în opera lui Kawabata, femeia, în ciuda frumuseții, a fragilității ei, sau poate tocmai din această pricină, este înfățișată în postura subordonată a ființei capabile de un devotament nemărginit, dar nerăsplătită de fidelitatea masculină care i s-ar cuveni. Pe fundalul unui decor senin, echilibrat, al naturii, aparent indiferente la frământările oamenilor, este strecurată cu măiestrie neliniștea personajelor.

• 

• 

„ALTE MĂŞTI, ACEEAŞI SCENĂ”

The Mask Of Zorro
Masca lui Zorro

Masca lui Zorro este un film de capă și spadă american în 1998, regizat de Martin Campbell, inspirat din personajul Zorro creat de Johnston McCulley. Rolurile principale au fost interpretate de Antonio Banderas, Anthony Hopkins, Catherine Zeta-Jones și Stuart Wilson.

Purtata intai de Don Diego de la Vega (Anthony Hopkins), apoi de Alejandro Murrieta (Antonio Banderas), masca neagra pentru ochi a devenit celebra datorita elegantei si simplitatii sale si a devenit un simbol pentru unul dintre cei mai iubiti eroi, Zorro.

„MASCA la MICROSCOP”

Măștile de protecție au intrat parcă în rutina noastră zilnică în ultimele luni și pare că se regăsesc pe lista obiectelor fără de care nu putem pleca de acasă: portofel, bani, chei, mască, etc

5 măsuri pentru a tolera purtarea măștii

Uneori este nevoie de mai mult timp pentru a ne obișnui să purtam corect masca de protecție. Ne gândim că ar putea produce disconfort, ne ascunde zâmbetele persoanelor dragi și ne împiedică să observam expresiile faciale ale persoanelor cu care vorbim.  

O mască de protecție ne permite să ne desfășurăm activitățile zilnice, însă purtarea îndelungată poate produce diferite iritații minore la nivelul pielii si putem simți nevoia de a respira si inspira mai profund.

Există o serie de măsuri care ne pot ajuta să toleram mai usor purtarea unei măști:

• Acorda-ți timp să te obișnuiești cu masca. Este normal să te simți ușor claustrofob sau chiar panicat atunci când simți că respiri greoi. Această senzație este, însă, temporară, și în timp, te vei obișnui cu masca. Dacă, totuși, simți că respiri mai dificil,  poți deschide gura și poți inspira adânc, pentru că apoi să expiri ușor.
• Fă o pauză de la purtatul măști, ori de câte ori poți. Ori de câte ori rămâi singur în birou sau ești într-un spațiu fără alți oameni, iți poți îndepărta masca, pentru a respira normal pentru câteva minute.
• Ai grijă la postură! Asigură-te ca nu iți îngreunezi respirația cu diferite comportamente, cum ar fi adoptarea unei posturi incorecte. O postură corectă ajută plămânii să se extindă. De asemenea, experții recomandă să te ridici mai des in picioare și să respiri adânc – acest comportament face minuni pentru respirație.
• Poartă masca numai când trebuie. Atunci când conduci singur în mașina, de exemplu, nu ai nevoie să porți mască. Masca este recomandat a fi purtată in mijloacele de transport ân comun, ân magazine și în alte spații închise.
• Înțelege că purtarea măștii te protejează pe tine si pe cei dragi. Cu cât înțelegem mai repede nevoia de a purta masca de protecție, cu atât mai ușor vom accepta și vom purta masca spre binele nostru și al celor din jur.

• 

Masca este eficientă atunci când este folosită și o îndepărtezi corect!

Săpămâna Științei

A demarat campania Săptămîna Științei la BM „B.P. Hasdeu”, cu genericul
„MASCA sunt EU”.
Știința (din cuvântul latin scientia, care înseamnă „cunoaștere”) este un sistem ordonat de cunoștințe structurate care studiază, cercetează și interpretează fenomenele naturale, sociale și artificiale.

În timpul nostru Masca a devenit un obiect indispensabil. Cu o periodicitate de 100de ani , NATURA ne pun în fața unei noi provocări pe VIAȚĂ și pe MOARTE.

Știința modernă este împărțită în general în trei ramuri majore care constau în: științele naturii, științele sociale și științele formale. Fiecare dintre aceste ramuri cuprinde diverse discipline științifice specializate, dar care se suprapun, care posedă adesea propria lor nomenclatură și expertiză.