bibliotecă

Vin sărbătorile

Mai mulţi creştini sărbătoresc, Naşterea Domnului, pe stil nou. Sărbătoarea Crăciunului marchează naşterea de acum circa două mii de ani a lui Hristos. Crăciunul pe stil nou este sărbătorit de credincioşii care se conduc de calendarul gregorian. Crăciunul pe stil vechi va fi sărbătorit pe 7 ianuarie.

Crăciunul este cea mai importantă sărbătoare a creştinilor şi este celebrată pe tot cuprinsul ţării. Sărbătoarea Naşterii Domnului este momentul în care se reunesc în jurul bradului toţi membrii familiei. Totodată, Crăciunul este sărbătoarea pentru care sunt reînviate şi aduse în actualitate tradiţii ancestrale, păstrate cu sfinţenie de strămoşii noştri. Practicile şi obiceiurile diferă, în funcţie de zona geografică şi etnologică, dar esenţa rămâne aceeaşi.

În Ajun femeile coc bucăţi de aluat, modelate în formă de opt incomplet. Preparatul poartă numele de colăcei, iar bucăţile de pâine sunt agăţate pe perete, lângă icoane, unde rămân până la echinocţiul de primăvară, în 23 martie. Colăcelul copt în Ajunul Crăciunului este luat apoi de bărbatul casei când iese la arat. După ce prima brazdă este trasată, bărbatul rupe Crăciunelul în trei bucăţi, dintre care una o pune sub brazdă. O altă bucată o dă animalelor din gospodărie, iar pe cea de-a treia o mănâncă el.

În Republica Moldova, una dintre cele mai vechi tradiţii de Crăciun este păstrarea luminii. Sărbătoarea Naşterii Domnului este strâns legată de solstiţiul de iarnă, cea mai scurtă zi din an. Deşi acest obicei mai este păstrat de foarte puţini locuitori, în unele sate, oamenii încă mai trudesc pentru păstrarea luminii. În seara de Ajun, moldovenii aprind un rug din buşteni pentru a ţine cât mai mult lumina.

Unul din obiceiurile principale ale Crăciunului este colindatul. În mod tradițional, obiceiul colindatului în Moldova este practicat numai de către băieți, flăcăi, care colindă în ziua de Crăciun. Prin obiceiul copiilor de a merge cu colindul și cu Steaua, se vestește Nașterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiție este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoții satului cu icoana Nașterii Domnului, binecuvântându-se casele, gospodăriile și creștinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului și Anului Nou.

Originea colindelor se pierde în negura istoriei. Evocând momentul când, la nașterea lui Iisus, s-a ivit pe cer steaua care i-a călăuzit pe cei trei regi magi la locul nașterii, cetele de copii, purtând cu ei o stea în centrul căreia e plasată icoana cu chipul pruncului Iisus își încep majoritatea colindelor cu „Steaua sus răsare”. Colindătorii poartă trăistuţe în care pun darurile oferite de gazde, obiceiul semnificând noroc şi belşug în casa gospodarului. Cadoul tradițional pentru colindători este pâinea (simbol al belșugului), pentru flăcăi – colaci mari pregătiți special, pentru copii – colaci mai mici, hulubi, nuci și bomboane.

bibliotecă

Ziua Internațională a Persoanelor în Etate

Astăzi întreaga lume marchează Ziua Internațională a Persoanelor în Etate. Această zi, sărbătorită în fiecare an, la 1 octombrie, reamintește cât de valoroși sunt oamenii, indiferent de vârsta lor.

Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, înscrisă în calendar în dreptul datei de 1 octombrie, nu trebuie să fie doar un act de celebrare, doar un omagiu adus celor ajunşi în această etapă a vieţii, când sufletul se hrăneşte numai cu amintiri, ci şi un prilej de reflecţie asupra condiţiei lor de pensionari, de a face mai larg şi mai bine cunoscute problemele reale, multe, foarte grele, pe care le au de rezolvat oamenii vârstnici din toată ţara. Ei, cei de vârsta a treia, denumiţi “cei vârstnici”, cred că este mai potrivit (aşa mi-ar place mai mult) să fie consideraţi „persoane cu mai multe amintiri”, „Banca Amintirilor”, care niciodată nu dă faliment; aceasta, datorită faptului că se bazează pe realizările anterioare, aşadar pe nişte certitudini.

Un bătrîn şi o bătrînă de D. Matcovschi (Doua toamne – Ion Suruceanu) Muzica Ion Enache
(fragment)
Un bătrîn şi o bătrînă
trec pe-alee cătinel.
Ea cu-n trandafir în mînă,
cu o crizantemă el.

Parcă vin dintr-o baladă,
parcă vin dintr-un colind.
Ea cu părul de zăpadă,
el cu părul de argint.

Cad încet, ca nişte gînduri,
coapte, frunzele de tei,
cum cădeau şi-n alte rînduri,
cînd ei nu erau bunei.

Uite banca lor cea veche,
care-i ştie fericiţi,
iar pe bancă o pereche
tînără de-ndrăgostiţi.

Ochii fetei de scînteie
şi-ai băiatului la fel;
şi trec iară pe alee
o bunică şi-un bunel…

Două toamne, iată-le,
într-un dor legatele:
două sfinte lebede
pe o apă repede…

Chisinau

Orașul Chișinău , la 585 ani

Arhivele istorice ale orașului nostru sunt grele dar cele mai valoroase, sunt primele documente care demonstrează că această localitate a fost populată. Deși acest loc a fost populat din timpuri străvechi, Chișinăul este atestat documentar prima dată la 1436 în calitate de localitate, așezată pe malurile râului Bâc. Orașul Chișinău este amplasat asemeni Romei, pe șapte coline în imediata apropiere a râului Bâc.Denumirea provine de la un izvor numit Chișla Nouă, de pe malul Bâcului. Are origini turcești și înseamnă stână nouă. Cea mai înfloritoare perioadă a Chișinăului a început o dată ce la cârma capitalei a venit Carol Schmidt. Acesta a și reușit să schimbe la față orașul. A doua etapă de dezvoltare a început după al doilea război mondial, când sovieticii au aruncat în aer tot centrul Chișinăului. Totuși, se pare că declinul a început mult mai târziu. În timpul celui de al doilea război mondial au fost distruse 89 de clădiri istorice, iar din anii ’90 până în prezent, s-au demolat practic de 3 ori mai mult. În 2016, Capitala noastră a ajuns în topul celor mai urâte orașe din lume, din cauza clădirilor sovietice, dar și a anexelor construite la întâmplare de locuitorii capitalei. Noi, chișinăuenii ne iubim orașul, care a ajuns la o vârstă frumoasă de 585 ani, îi dorim mulți ani prosperi. La mulți ani Chișinău!!!

bibliotecă

Dacă vrei să fii iubit, iubește

ziua-indragostitilor

Cum a apărut Valentine’s day. Tradiții și legende

Cu toate că nu s-au depistat întocmai rădăcinile acestei sărbători, se crede că Valentine’s day își are originea în secolul al III-lea, pe vremea împăratului roman Claudius al II-lea care, pentru a-și potența armata, a interzis căsătoriile între tineri. Episcopul Valentin din Terni, însă, nu a dorit să se supună acestei porunci și a continuat să cunune cuplurile de îndrăgostiți în secret. Acesta, în semn de binecuvântare, le oferea coronițe de flori. Pentru nesupunerea sa, episcopul Valentin a fost condamnat la moarte pe data de 14 februarie. Legendele amintesc că înainte de a muri, episcopul Valentin a trimis tuturor celor dragi scrisori de adio pe care le-a semnat cu mesajul: „Aminteste-ti de Valentin al tau”. Un alt final al legendei spune că însuși episcopul iubea o fată de grădinar și după condamnare a îndrăznit să-i trimită un bilețel de dragoste în care-și declara sentimentele și pe care l-a semnat cu „Al tău, Valentin.”. Ca urmare a legendelor s-au născut și tradițiile specifice Zilei Îndrăgostiților: de la bilețele de amor și până la scrisori de dragoste și flori. Acestea au fost adaptate zilelor noastre, motiv pentru care astăzi ne bucurăm de o varietate de tradiții de Valentine’s Day. Vinul roșu, porumbeii albi au devenit simboluri asociate cu Ziua Îndrăgostiților.

bibliotecă

Sărbători fericite!

felicitare-Craciun

E sărbătoare! Bucură-te de pace, lumină și căldură alături de cei dragi ție. Dăruieşte din toată inima și deschide-ţi sufletul pentru a primi dragoste si fericire. Lasă-ți sufletul să renască și trăiește fiecare zi ca pe un dar neprețuit. Aceasta e o noapte specială, în care poţi întâlni o persoană specială! Este vorba despre copilul care ai fost. Uită pentru o noapte grijile si retrăieste miracolul noptii de Crăciun! Bogăţie câtă vreţi, Sănătate pentru toţi, Iar la anul care vine Să vă fie şi mai bine. Să vă fie casa, casă, cu bucate noi pe masă, Moş Crăciun cu sacul plin, drumu-n viaţă cât mai lin.

 

bibliotecă

Valorăm atât câte limbi vorbim

 

teius5Ziua Europeană a Limbilor este un eveniment organizat anual la data de 26 septembrie, pentru a sărbători diversitatea lingvistică a unui continent care numără  peste – 200 de limbi europene, 24 de limbi oficiale ale UE, aproximativ 60 de limbi regionale și minoritare, dar și multe alte limbi vorbite de persoane provenind din alte regiuni ale lumii.

De ce se sărbătorește această zi

Este o ocazie de a:

  • reaminti varietatea limbilor vorbite în Europa,
  • promova diversitatea culturală și lingvistică,
  • încuraja învățarea limbilor străine la orice vârstă – cunoașterea mai multor limbi facilitează comunicarea cu alte persoane și accesul la locuri de muncă și contribuie la dezvoltarea întreprinderilor.