August – Gustar. Gustar, ce crede că vine de la gust; gustul poamelor care se coc în această ultimă lună de vară. Numele de August vine de la primul împărat roman, Cezar August. Luna August are 31 de zile, ca şi luna Iulie, deoarece Cezar August a vrut să nu aibă mai puţine zile decât luna lui Iulius Cezar. Vă așteptăm în ultima lună de vară să fiți alături de noi, să gustăm din roadele bogate culese din cărți.
Etichetă: biblioteca Codru
Biblioteca- spațiu care îți aparține
Spațiul public trebue să-i facă vizibili pe participanții ei și să se ofere neâncetat ca ansamblu de locuri ale vizibilitâții. nu ale supravegherii (video0, nu ale controlului, ci ale negocierii limitate dintre ceea ce trebue să se vadă și ceea ce trebue să rămână ascuns, dintre ceea ce trebue să se spună și ceea ce nu trebue să se spună.Vizibilitatea în spațiul public nu poate fi separată de chestiunea expunerii(act de curaj, după Hannah Aredit, act de expunere prin rostire publică a cuvintelor și ideilor) și de chestiunea transparenței.
Ce reșine biblioteca din această vizibilitate? Într-un prim moment, biblioteca este ea singură vizibilă, iar aceasta chiar de două ori:ca edificiu public aflat la îndemțnă, în calea trecătorilor sau a celor însetați, dar vizibilă și ochiului invizibil al conștiinței individuale și colective, care pintr-o educație laborioasă și deloc spectaculoasă, o poate plasa pe harta mentală a reperilor sale formative, educative ori creative.
Plastelină intelegentă
Modelarea din plastilina este o activitate foarte importanta pentru copil care îi dezvoltă creativitatea, abilitățile motoricii fine ale mâinilor, gândirea spațială, conceptul de culoare si formă a obiectelor. In plus, modelarea (nu neapărat din plastilină) are efecte benefice asupra sistemului nervos al copiilor, in general. Cercetătorii de la Centrul de Cercetare pentru Copii din Philadelphia au făcut studii pentru a stabili care sunt cele mai bune jucării de dezvoltare pentru copiii cu vârstă cuprinsă intre trei si cinci ani. Concluziile la care au ajuns savanții americani nu au nimic de a face cu tableta, cu mașinile scumpe cu telecomandă sau cu elicopterele zburătoare in miniatură. S-a dovedit ca această jucărie miraculoasă este… binecunoscută plastilină!
ProSenectute IT
E bine să știi și să fii în pas cu Tehnologiile Informaționale. Membrii serviciului ProSenectute IT dobândesc noi cunoștințe, căpătă mai multa încredere in ei, se familiariză cu noi cai de accesare mai rapidă a informației, se simt mai puțin mărginalizați și mai mult implicați si importanți.
Prin acest serviciu crește vizibilitatea bibliotecii în comunitate.
Surâsul copilăriei
Era odată o babă, care avea trei feciori nalţi ca nişte brazi şi tari de virtute, dar slabi de minte. „Voi privighea nurorile, le-oi pune la lucru, le-oi struni şi nu le-oi lăsa nici pas a ieşi din casă, în lipsa feciorilor mei. Soacră-mea, fie-i ţărna uşoară!, aşa a făcut cu mine. Şi bărbatu-meu, Dumnezeu să mi-l ierte!, nu s-a putut plânge că l-am înşelat sau i-am risipit casa;… deşi câteodată erau bănuiele… şi mă probozea… dar acum s-au trecut toate!” Elevii de la gimnaziul nr. 49 au înscenat un fragmant din ,,Soacra cu trei nurori”, într-un stil nou, hazliu.
Duminica Tomii- Paștele Blăjinilor
Care este originea şi semnificaţia sărbătorii Paştele Blajinilor? De fapt, Paştele Blajinilor nu poate fi numită sărbătoare, e o necesitate a noastră, o împlinire a poruncii lui Dumnezeu care spune să ne cinstim părinţii ca să ne fie bine pe pământ. În perioada Postului Mare, dacă pleca cineva în veşnicie, era petrecut degrabă la cimitir, de multe ori chiar şi fără preot, ca să nu strice atmosfera deosebită de pocăinţă în Postul Mare. După Paşti, o săptămână nu se mergea la cimitir, se făcea slujbă în toată ziua, cu batere de clopote, cu bucurie. Numai după duminica Tomei, în care îl sărbătorim pe Sf. Apostol Toma, luni sau marţi, ne ducem cu bucurie la cei fericiţi, trecuţi în lumea de dincolo. Paştele Blajinilor asta înseamnă – fericire.
Despre această veche tradiţie de Paştele Blajinilor, despre care etnologii spun că ar avea rădăcini încă din timpurile precreştine, fiind preluate şi unele elemente de mitologie specifice altor culturi şi popoare, s-au scris multe lucrări de specialitate. Interesant este romanul „Paştele blajinilor” al scriitorului Mihail Sadoveanu, care ilustrează atât de bine obiceiurile acestei zile în ţinuturile Moldovei.
