bibliotecă

Ce este ȘTIINȚA?


Un an altfel. O toamnă altfel. Un 10 noiembrie, cu o Zi a Științei altfel. Totul altfel. Covid-ul a venit peste omenire cu una din cele mai puternice arme – frica. De aceea, astăzi este despre Ea, Știința. Astăzi este despre Ei, despre cei care și-au făcut din pasiune destin, un destin în știință. Astăzi este despre cei cu neodihna creatoare, care știu să însuflețească inimi și să fixeze drept reper spiritual domeniul ales, punând umărul la împlinirea rodniciei, la dezvoltare continuă, or, de la încolțirea ideii, de la visul care seamănă dorințe de a crea ceva pentru omenire, până la rodirea miracolului, pe care îl numim Știință, nu este decât o pasiune, o ambiție înverșunată, un talent înnăscut, înnobilat cu o mângâiere divină de Sus. Astăzi este despre Ziua oamenilor dedicați științei, mintea cărora le iscodește neîncetat prevăzutul și imprevizibilul. Un om de știință este un expert în cel puțin un domeniu al științei care utilizează metoda științifică pentru a cerceta. Conform  DEX online , sunt sinonime cu acest termen: savant, erudit, învățat, cărturar. Totodată, oamenii de știință pot fi oameni ce cunosc bine mai multe domenii științifice, putând să aducă mari contribuți.omenirii. Femeile  au contribuit în domeniul științific încă din antichitate, dar contribuțiile lor nu au fost recunoscute.

Savanți precum Darwin, Newton, Einstein și Galileo sunt acceptați de aproape orice pământean ca stâlpi ai progresului științific. Dar nepopular nu înseamnă musai și lipsit de importanță, în termeni științifici. Vă propune să descoperim, împreună, realizările a zece  cercetători care au schimbat lumea, în bine sau în rau, dar care sunt puțin cunoscuți publicului larg.


10. Ibn Al-Haytham / Alhazen (965-1040)

ibn_al_haitham_99666100.jpg

Născut în Basra, Irak, al-Haytham a fost un om de știință și un matematician de origine arabă, sau persană, de la granița secolelor X-XI. Savantul musulman a adus contribuții notabile în domenii precum matematica, anatomia, astronomia, medicina, filosofia și fizica.

Totuși, de departe cea mai importantă activitate a cercetătorului musulman Alhazen a fost studiul asupra opticii, concretizat prin tratatul de optică în șapte volume “Kitab al-Manazir” (Carte de optică). Tot omul de știință irakian a vorbit pentru prima oară despre camera obscură și a pus bazele dezvoltării microscopului și chiar principiilor optice ale artei renașcentiste. Microscopul și-a găsit ulterior utilizări esențiale în medicină, microbiologie și chimie.

9. Alessandro Volta (1745-1827)

alessandro_volta_04301200.jpg

Mulți consideră că Banjamin Franklin este părintele electricității, dar cercetări recente indică un alt nume în acest sens. În anul 1800, fizicianul italian Alessandro Volta a construit pila voltaică, cunoscută mai târziu ca baterie electrică, primul dispozitiv capabil să producă un curent electric stabil. Volta, și nu Franklin, a descoperit că anumite reacții chimice pot produce electricitate.

De asemenea, Volta a creat primul transfer de electricitate, legând un conector încărcat pozitiv de unul încărcat negativ, cărora le-a aplicat o descărcare electrică, sau voltaj. Abia în 1831 electricitatea a devenit viabilă pentru uz tehnologic. Atunci, Michael Faraday a creat dinamul electric, un precursor al generatoarelor de electricitate moderne. Becul avea să fie inventat 48 de ani mai târziu, de Thomas Alva Edison.

8.  Richard Jordan Gatling (1818-1903)

richard_jordan_gatling_38650200.jpg

Gatling a fost un inventator american din secolul al XIX-lea, care și-a împrumutat numele invenției sale de căpătâi, cea despre care se poate afirma, pe bună dreptate, că a revoluționat arta războiului. Este vorba despre arma Gatling, prima mitralieră funcțională din istorie.

Gatling a inventat arma de foc rotativă după ce a remarcat că majoritatea soldaților care luptau în Războiul de Secesiune mureau, mai degrabă, de boală decât din cauza rănilor împușcate. Arma Gatling era formată din șase țevi montate pe o ramă de tip revolver, avea calibrul 0,42 și putea lansa 616 proiectile în două minute. Dintre acestea, mai mult de jumătate își atingeau țintele. Conflictul armat avea să cunoască o revoluție din anul 1865, atunci când Armata SUA a achiziționat piesa și a început să o folosească.

7.  Joseph Lister (1827-1912)

joseph_lister_61261000.jpg

Considerat părintele medicinei antiseptice, chirurgul britanic Joseph Lister a descoperit soluția la problema infectării rănilor, care se făcea vinovată de 50% dintre decesele paciențior săi, victime ale amputărilor, pe când lucra în Infirmeria Regală din Glasgow: fenolul, sau acidul carbolic.

Lister a început să trateze plăgile pacienților săi cu această substanță și își forța echipa de chirurgi să își spele mâinile și instrumentele medicale cu fenol. Luând aceste măsuri, medicul englez a stârnit o revoluție în materie de curățenie spitalicească și a contribuit la salvarea a mii de vieți în toată lumea.

6. Fritz Haber (1868-1934)

fritz_haber_01125300.jpg

Haber a fost un chimist german a cărui activitate a încrucișat deopotrivă minunile și ororile științei. Cercetătorul și-a împrumutat numele unui proces industrial de sinteză a amoniacului, componentă importantă folosită în fertilizările agricole moderne. Contribuția lui a determinat producția intensivă de hrană ce caracterizează lumea de astăzi și care a făcut posibilă creșterea masivă a populoației din secolul XX.

Haber și-a pus talentul și în slujba dezvoltării armelor chimice, precum iperita, folosită de germani în Primul Război Mondial ca STL (substanță toxică de luptă). Haber este considerat de unii părintele războiului chimic și tot el a ajutat la obținerea gazului Cyclon B, pe bază de cianură, folosit de naziști în cadrul unora dintre marile atrocități istorice.

5. Karl Landsteiner (1868-1943)

karl_landsteiner_96191600.jpg

Medicul austriac Karl Landsteiner a jucat un rol foarte important în identificarea și stabilirea grupelor sanguine umane. El a demonstrat efectul catastrofal al transfuziilor între grupe de sânge incompatibile și a indicat natura ereditară a tipurilor sanguine. În această descoperire își are originile testul de paternitate.

Dar cel mai important, realizarea savantului a condus la  o îmbunătățire simțitoare a ratei supraviețuirilor în timpul intervențiilor chirurgicale. Tot Karl Landsteiner a contribuit la identificarea virusului poliomelitei, precum și la diferite realizări în imunologie, histologie și anatomie.

4. Thomas Midgley (1889-1944)

thomas_midgley_43830100.jpg

Inventatorul american Thomas Midgley a schimbat cu certitudine fața lumii, dar nu neapărat într-un sens fericit. El a descoperit că îmbogățirea cu plumb a petrolului înlătura efectul de detonație pe care motoarele mașinilor alimentate cu acesta îl manifestau. Dar aplicarea la scară largă a noii metode a condus la serioase probleme de sănătate în toată lumea.

Tot Midgley se face responsabil de dezvoltarea ulterioară a hidrocarburilor clorinate și fluorinate (CFC), unii dintre cei mai destructivi compuși atmosferici de asătzi și un element determinant al încălzirii globale. Se spune despre cercetător că “a avut asupra atmosferei un impact mai mare decât orice alt organism din istorie”.

3. John von Neumann (1903-1957)

john_von_neumann_65927000.jpg

Neumann a fost un matematician maghiaro-american, care și-a adus decisiv contribuția într-o largă sferă de domenii, precum mecanica cuantică, geometria continuă, economia, teoria jocului, cibernetica, hidrodinamica, statistica și multe altele.

Teoria jocului, căreia i-a pus bazele savantul, descrie aproape tot ceea ce facem, fie că este vorba despre sport, jocuri de noroc, evoluție, economie, sau război și este una dintre cele mai puternice teorii ale societății moderne. Mai mult, prin a sa metodă Monte Carlo, John von Neumann se face “vinovat” și de existența procesorului, ale cărui aplicații în lumea de astăzi nu mai au nevoie de nicio descriere.

2.  John Bardeen (1908-1991)

john_bardeen_68702800.jpg

Puțini pământeni se pot lăuda cu un premiu Nobel în palmares. Americanul John Bardeen a câștigat două de-a lunugul carierei sale în fizică și inginerie electrică. În anul 1956, împreună cu doi colegi, Bardeen a inventat tranzistorul electric, o creație despre care putem spune fără teama de a greși că a facilitat dezvoltarea aproape oricărui dispozitiv electronic folosit în lumea modernă.

De asemenea, descoperirile din 1972 ale americanului asupra superconductivității au făcut posibilă întrebuințarea tomografului și a aparatului de rezonanță magnetică în medicină.

1. Tim Berners-Lee (n. 1955)

tim_berners_lee_68286500.jpg

Nu exagerăm spunând că acest articol ar fi fost imposibil în versiunea online, dacă americanul Tim Berners-Lee nu ar fi turnat fundația World Wide Web-ului ca aplicație de comunicare pe când lucra la CERN, Laboratorul European de Fizica Particulelor.

Lee a refuzat să își patenteze inveția și a preferat să o dăruiască, pur și simplu, omenirii. Știm cu toții felul în care Internetul a revoluționat, de atunci, comunicarea interumană, viteza transferului de informații și eficiența comerțului la scară globală. Comunicarea a intrat într-o cu totul nouă eră grație ingeniozității acestui cercetător.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s