activităţi

27 Aprilie Ziua Drapelului de Stat

În Republica Moldova este marcată astăzi Ziua Drapelului de Stat, sărbătorită în fiecare an pe 27 aprilie.

Ziua Drapelului de Stat a fost instituită de Parlamentul de la Chișinău la 23 aprilie 2010. Tricolorul a fost desemnat oficial drapel de stat pe 27 aprilie 1990 de către deputații primului Parlament, fiind arborat în aceeași zi pe clădirea forului legislativ.

Drapelul de Stat al Republicii Moldova este un simbol oficial major al suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. Drapelul de Stat reprezintă o pânză dreptunghiulară, cu proporţia dintre înălţimea şi lungimea pânzei de 1:2, tripartită vertical egal, începând de la lance în culorile albastru, galben şi roşu, şi având în mijlocul câmpului galben imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, a cărei lăţime constituie 1/5 din lungimea drapelului.

Cetăţenii Republicii Moldova şi străinii aflaţi în Republica Moldova sunt datori să manifeste respect faţă de Drapelul de Stat şi să nu comită acte prin care s-ar aduce ofensă acestuia.

La ceremoniile de arborare a Drapelului de Stat cu prilejul solemnităţilor, asistenţa va sta în picioare, bărbaţii îl vor onora cu capul descoperit, iar militarii de toate gradele vor da onorul conform regulamentelor militare.

Utilizarea Drapelului de Stat cu încălcarea prevederilor prezentei legi, precum şi profanarea Drapelului de Stat prin murdărire, pătare, inscripţionare, desenare, aplicare a unor obiecte, ardere, călcare în picioare, utilizare în calitate de faţă de masă, husă de scaun, draperie etc. atrag răspunderea contravenţională sau penală stabilită de legislaţie

Drapelul de Stat al Republicii Moldova este un simbol oficial major al suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. Drapelul de Stat reprezintă o pânză dreptunghiulară, cu proporţia dintre înălţimea şi lungimea pânzei de 1:2, tripartită vertical egal, începând de la lance în culorile albastru, galben şi roşu, şi având în mijlocul câmpului galben imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, a cărei lăţime constituie 1/5 din lungimea drapelului.

Cetăţenii Republicii Moldova şi străinii aflaţi în Republica Moldova sunt datori să manifeste respect faţă de Drapelul de Stat şi să nu comită acte prin care s-ar aduce ofensă acestuia.

La ceremoniile de arborare a Drapelului de Stat cu prilejul solemnităţilor, asistenţa va sta în picioare, bărbaţii îl vor onora cu capul descoperit, iar militarii de toate gradele vor da onorul conform regulamentelor militare.

Utilizarea Drapelului de Stat cu încălcarea prevederilor prezentei legi, precum şi profanarea Drapelului de Stat prin murdărire, pătare, inscripţionare, desenare, aplicare a unor obiecte, ardere, călcare în picioare, utilizare în calitate de faţă de masă, husă de scaun, draperie etc. atrag răspunderea contravenţională sau penală stabilită de legislaţie

activităţi · bibliotecă

23 Aprilie- ZIUA BIBLIOTECARILOR ȘI ZIUA INTERNAȚIONALĂ A CĂRȚII ȘI A DREPTULUI DE AUTOR

Ziua Bibliotecarului în Republica Moldova se sărbătorește din anul 2000, când președintele țării a semnat un decret privind instituirea sărbătorii profesionale – Ziua Bibliotecarului în data de 5 octombrie. În anul 2010 la solicitarea Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova a fost produsă o modificare la Decretul Președintelui Republicii Moldova nr.189 din 08 februarie 2010 cu privire la stabilirea zilei omagierii. În calitate de argument a fost invocat faptul că în mai multe ţări din lume, inclusiv SUA, Marea Britanie, România ş.a. profesia de bibliotecar este sărbătorită la 23 aprilie, de Ziua Mondială a Cărţii şi a Dreptului de Autor, instituită de către UNESCO în 1995, la Conferinţa Generală de la Paris, sau în date apropiate acestei zile. Această zi are drept scop promovarea dreptului şi a libertăţii lecturii, încurajarea şi stimularea lecturii, atragerea tinerilor spre instituţiile de cultură, spre bibliotecă, spre carte şi lectură. De asemenea, oferă posibilitatea de a aprecia importanţa bibliotecarilor ca mediatori între lumea cărţii, a informaţiei şi cea a cititorilor.

“Bibliotecarul este mereu în slujba comunităţii, având roluri multiple. El nu se poate mulţumi să fie doar gestionar şi operator tehnic, ci trebuie să fie «dascăl»”

Bibliotecarul contemporan devine din ce în ce mai mult un consultant în informare. De-a lungul timpului, bibliotecile au fost şi continuă să fie izvoare de cultură, iar meseria de bibliotecar este una nobilă care trebuie respectată şi apreciată la înalta ei valoare. Bibliotecarul are un şir de activităţi pe care cititorul nu le ştie. A fi bibliotecar înseamnă să lucrezi cu publicul, să te adaptezi unor condiţii de lucru, să fii veşnic surâzător şi amabil. A fi bibliotecar înseamnă pasiune, răbdare, pricepere, pregătire. A fi bibliotecar înseamnă stăruinţă şi entuziasm, cultură şi informaţie, spirit creator şi perseverenţă. Bibliotecarul modern a încetat de a mai fi un solitar închis între rafturile cu publicaţii prăfuite. Ideile de renovare a funcţiilor sale îl plasează în centrul unor activităţi de mare actualitate: informare, cercetare, educaţie sau recreere, relevate de societatea modernă ca vitale. El este într-o continuă perfecţionare, desfăşoară o muncă asiduă, învăţând singur şi pe utilizatori în acelaşi timp, despre noile tehnologii informaţionale.

activităţi

22 aprilie Ziua Planetei Pământ sau Ziua Internaţională a Mamei-Pământ

În fiecare an pe data de 22 aprilie celebrăm Ziua Pământului pentru a ne reaminti că planeta Pământ și ecosistemele sale ne oferă condițiile necesare pentru întreținerea vieții. Ziua Planetei Pământ a fost declarată sărbătoare oficială de către Organizația Națiunilor Unite (ONU). Anul acesta, se împlinesc 51 de ani de când celebrăm Ziua Pământului iar această sărbătoare are trebui extinsă prin acțiuni zilnice cu scopul de a ocroti planeta noastră.


Aniversată pentru prima dată în 1970, Ziua Plantei Pământ a fost iniţiată de senatorul american Gaylord Nelson şi celebrată, iniţial, doar pe teritoriul SUA. Legile privind aerul curat, apa curată şi speciile pe cale de dispariţie au fost create ca răspuns la aniversarea primei Zile a Pământului în 1970, care a avut ca rezultat şi crearea Agenţiei pentru Protecţia Mediului (EPA). Multe ţări au adoptat în ani următori legi similare. Din 1990, datorită eforturilor depuse de activistul Denis Hayes, Ziua Planetei Pământ a început să fie organizată la nivel internaţional, în peste 140 de ţări

Harta

Totul despre Ziua Planetei Pământ
În deceniile care au precedat prima celebrare a Zilei Pământului, din 1970, americanii consumau cantități mari de gaz cu plumb prin intermediul unor automobile masive și ineficiente. Industria de la acea vreme a aruncat fum și gunoaie, fără a se gândi la consecințe. Iar din păcate poluarea aerului a fost acceptată ca un semn de prosperitate. Până în acest moment, America a rămas în mare parte indiferentă la preocupările legate de mediu și la modul în care gradul ridicat de poluare amenință planeta. După 20 de ani, în 1990, mai mult de 200 milioane de oameni din 141 de țări au metamorfozat Ziua Pământului într-o manifestare de o amploare aparte în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorința de a milita pentru un viitor mai bun al planetei pe care locuim.


Steagul Pământului

Ziua Planetei Pământ în zilele noastre
Astăzi, Ziua Pământului este recunoscută pe scară largă ca fiind cea mai mare respectare seculară din lume, marcată de peste un miliard de oameni în fiecare an ca zi de acțiune pentru a schimba comportamentul uman și a crea schimbări de politici globale, naționale și locale. Clar, lupta pentru un mediu curat continuă cu o urgență din ce în ce mai mare, pe măsură ce ravagiile schimbărilor climatice devin din ce în ce mai evidente în fiecare zi.

activităţi

12 aprilie – Ziua Mondială a Aviaţiei şi Cosmonauticii

Ziua Mondială a Aviaţiei şi Ziua Cosmonauticii sunt sărbătorite anual pe 12 aprilie, dată la care, în 1961, pilotul şi cosmonautul sovietic Iuri Gagarin a devenit primul om care a ajuns în spaţiu,
Iuri Gagarin a devenit primul om din lume ajuns în spaţiu, pe 12 aprilie 1961, atunci când vehiculul său spaţial Vostok a efectuat pe orbită o rotaţie completă în jurul Terrei, călătorie care a durat o oră şi 48 de minute. Reuşita lui Gagarin a reprezentat un succes pentru programul spaţial sovietic, dar şi începutul unei noi ere a explorării în domeniu.

Cum au fost stabilite Ziua Cosmonauticii şi Ziua Mondială a Aviaţiei

Gherman Titov, care fusese rezerva lui Gagarin pentru programul Vostok 1, a sugerat ca data de 12 aprilie să fie declarată Ziua Cosmonauticii în Uniunea Sovietică. Sărbătoarea a căpătat caracter oficial pe 9 aprilie 1962, la aproape un an de la misiunea spaţială de succes.

Sărbătoarea a fost păstrată în Rusia după căderea regimului comunist. Ea îşi menţine caracterul oficial după ce Duma de Stat (camera inferioară a Parlamentului rus) a aprobat, pe 13 martie 1995, legea federală pentru „Zilele de glorie militară şi datele comemorative din Rusia”, dedicată victoriilor armatei şi sărbătorilor importante din ţară.

Ziua Cosmonauticii mai este celebrată şi în Polonia, unde este cunoscută ca Ziua Internaţională a Aviaţiei şi Cosmonauticii.

În 1968, participanţii la cea de-a 61-a conferinţă a Federaţiei Aeronautice Internaţionale au decretat ziua de 12 aprilie ca Ziua Mondială a Aviaţiei şi Astronauticii.

Ziua Mondială a Aviaţiei a fost proclamată la cea de-a 65-a sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, pe data de 7 aprilie 2011, cu cinci zile înainte de împlinirea a 50 de ani de la performanţa istorică a lui Gagarin.

Cum este celebrată reuşita lui Iuri Gagarin

Ceremoniile de Ziua Cosmonauticii încep la statuia lui Iuri Gagarin din oraşul Koroliov, situat în regiunea Moscova. Participanţii se opresc apoi în Piaţa Roşie din Moscova, unde vizitează mormântul cosmonautului. Festivităţile continuă pe Alea Cosmonauţilor, unde există un monument dedicat lui Iuri Gagarin. Următoarea oprire are loc la Monumentul Cuceritorilor Spaţiului, construit în 1964. Aici se află şi Muzeul Memorial al Cosmonauticii, dedicat explorării spaţiului. Instituţia a fost deschisă pe 10 aprilie 1981, la aproape 20 de de ani de la zborul lui Gagarin.

Ultimul popas este la Cimitirul Novodevicii, unde este înmormântat cosmonautul Pavel Belaiaiev.

Din 2001, evenimentul mai este marcat prin sărbătoarea internaţională „Noaptea lui Iuri”, cunoscută şi sub numele de „Petrecerea spaţială mondială”. Aceasta este marcată în numeroase ţări de pe glob, printre care Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia, Polonia, România, Australia, Canada şi Rusia.

„Noaptea lui Iuri”, care se desfăşoară atât în mediul online, cât şi în numeroase instituţii, combină distracţia cu cercetarea, iar evenimentele dedicate primului zbor în cosmos au loc la centrele NASA, muzee, planetarii, şcoli, baruri, cluburi de noapte. Invitaţii la evenimente sunt încurajaţi să poarte costume cu tematică pentru a contribui la atmosfera festivă, iar operele artistice cu specific spaţial sunt puse în centrul atenţiei.

La data de 12 aprilie 1961, Iurie Gagarin a devenit primul om, din întreaga lume, care a ajuns in spațiu, atunci când vehiculul sau spațial, Vostok, a efectuat o rotație completă în jurul Terrei, care a durat o oră și 48 de minute. Această reușită a reprezentat un real succes atât pentru programul spațial sovietic cat și începutul unei noi ere a explorării în domeniu.
activităţi

7 aprilie – Ziua Mondială a Sănătăţii

Ziua Mondială a Sănătăţii este marcată începând cu 7 aprilie 1950, inţiind, totodată, şi fondarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). În fiecare an subiectele acestui eveniment sunt diferite şi reflectă un domeniu prioritar ce prezintă motive de îngrijorare pentru OMS.

În ultimii 50 de ani, marcarea Zilei mondiale a sănătăţii a scos în evidenţă aspecte importante legate de sănătate, cum ar fi sănătatea mintală, îngrijirea mamelor şi a copiilor, dar şi schimbările climatice cu repercusiuni asupra sănătăţii. Sărbătoarea este marcată de activităţi care se extind dincolo de ziua în sine şi servesc drept ocazie de a concentra atenţia mondială asupra acestor aspecte importante ale sănătăţii globale.

Cu ocazia Zilei mondiale a sănătăţii, OMS face apel la acţiuni de eliminare a inechităţilor în materie de sănătate, ca parte a unei campanii globale de-a lungul unui an, pentru a aduce oamenii împreună şi de a construi o lume mai corectă şi mai sănătoasă. Campania evidenţiază principiul constituţional al OMS conform căruia „obţinerea celui mai înalt standard de sănătate este unul dintre drepturile fundamentale ale fiecărei fiinţe umane fără deosebire de rasă, religie, credinţă politică, condiţie economică sau socială”.

„Sănătatea nu este numai o problemă individuală, ci priveşte întreaga societate. Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate totul este nimic.”

bibliotecă

2 Aprilie-Ziua internaţională a cărţii pentru copii

Începând din 1967, cu ocazia aniversării scriitorului Hans Christian Andersen, la 2 aprilie, este celebrată Ziua internaţională a cărţii pentru copii, cu scopul de a insufla plăcerea de a citi şi pentru îndreptarea atenţiei către cărţile pentru copii.

Cartea este foarte importantă în viaţa copilului. Ea este o comoară fără preţ, este
îndrumătorul care face copilul să se bucure, să râdă şi să plângă. O carte îl trimite la alte
cărţi şi toate împreună formează bază puternică şi de durată a culturii unui copil. Cartea,
nu doar dezvoltă vocabularul, ci ea ne face să fim mai buni , ne ajută să trecem mai uşor
peste greutăţile vieţii , ne întăreşte.

Citiți împreună cu copilul

  • Transformaţi lectura într-o activitate zilnică.
  • Citiţi-i copilului înainte de culcare.
  • Distraţi-vă. Copiii care iubesc cărţile învaţă să citească mai repede. Lectura poate deveni o activitate specială pentru dvs. şi pentru copil.
  • Comentaţi imaginile. Nu este necesar să citiţi cartea, ca să puteţi povesti istorioara. Copiii mai mici de 18 luni întâlnesc dificultăţi în înţelegerea ilustraţiilor complicate, pe care adesea maturii le decodifică foarte uşor.
  • Căutați cărţi cu desene simple pentru copiii de vârstă fragedă. Primele cărţi pot conține câte un desen pe o singură pagină. Fotografiile trebuie să fie mari, deoarece devin obiect de interes pentru micuţi.
  • Lăsaţi copilul să răsfoiască paginile. Pentru bebeluși sunt indicate cărţile cu file groase.
  • Arătaţi-i copilului coperta. Explicaţi-i despre ce este cartea.
  • Învioraţi textul. Vorbiţi pe voci diferite, gesticulaţi în timp ce citiţi.
  • Adresați întrebări despre carte.
  • Lăsaţi copilul să adreseze întrebări despre text. Chiar şi cei mai mici copii pot memoriza unele secvenţe din text.

Cartea, prietena oricărui copil !
“Carte frumoasă, cinste cui te-a scris
Încet gândită , gingaş cumpănită;
Eşti ca o floare, anume înflorită mâinilor mele,
Care te-au deschis.”
(T. Arghezi)