bibliotecă · Holocaust

Holocaust

Holocaust are etimologie greacă: din “holo” (întreg) şi “kaustos” (ars).
Holocaustul a fost unul dintre cele mai groaznice genociduri din istorie. Un genocid similar a fost cel al armenilor omorâţi de turci sub conducerea lui Mustafa Kemal Atatürk, „părintele” Republicii Turcia. Autorii Holocaustului au creat metodic mijloacele de a aduna şi de a omorî milioane de oameni.

Evreii nu au fost singurele victime ale naziştilor în timpul celui de-al doilea război mondial. Naziştii au încarcerat şi omorât şi oameni care, pe motive ideologice, se împotriveau regimului naţional-socialist; romi; germani cu handicap mental şi fizic; soldaţi slavi capturaţi în război, dizidenţi religioşi

Victimele Holocaustului au fost persoane care au fost vizate de guvernul Germaniei naziste pentru diverse practici discriminatorii datorită etniei, religiei, convingerilor politice sau orientării sexuale. 
Potrivit Muzeului Memorial al Holocaustului din Statele Unite (USHMM), memorialul oficial al Holocaustului, „Holocaustul a fost uciderea a șase milioane de evrei și a altor milioane de alții de către naziști și colaboratorii lor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial” . Muzeul pune numărul total de asasinați în timpul Holocaustului la 17 milioane: 6 milioane de evrei și 11 milioane de alții.

VictimeUciși
Evrei5–6 milioane
Cetățeni sovietici4,5 milioane
Prizonieri de război sovietici2,8–3.3 milioane
Polonezi1,8–3 million
Sârbi300.000–600.000
Invalizi270.000
Țigani130.000–500.000
francmasonii80.000–200.000
Sloveni20.000–25.000
Republicanii Spanioli7.000
Homosexuali5.000–15.000
Martorii lui
Iehova
1.250–5.000

Lista lagărelor de concentrare naziste
Acest articol prezintă o listă parțială a celor mai proeminente lagăre de concentrare naziste și a lagărelor de exterminare înființate în Europa înainte și în timpul celui de-Al doilea război mondial și a Holocaustului. O listă mai completă întocmită în 1967 de către Ministerul Justiției din Germania numește aproximativ 1200 de lagăre și sublagăre în țările ocupate de Germania, în timp ce Biblioteca virtuală evreiască scrie: „Se estimează că germanii au înființat 15.000 de tabere în țările ocupate”

Lagăr de exterminare
Lagărele de exterminare au fost un tip de complexe construite de Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial cu scopul uciderii sistematice a milioane de oameni în ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Holocaust. În timpul celui de-al Doilea Război mondial lagărele de exterminare au fost construite într-una din fazele finale ale programului de anihilare. Cadavrele victimelor erau de regulă incinerate sau îngropate în gropi comune. Grupurile de naziști au încercat să extermine în aceste lagăre în primul rând evreii din Europa și romii.

Holocaustul este cea mai importantă piesă din puzzle-ul numit Istoria

bibliotecă

Ziua Internațională a îmbrățișărilor

Sărbătoarea mai puțin obișnuită datează din anul 1986 și a fost inițiată de pastorul Kevin Zaborney, din statul american Michigan. Sărbătoarea a devenit în scurt timp un eveniment popular în foarte multe țări.

De ce a fost aleasă Ziua Internațională a Îmbrățișărilor în ianuarie?

Specialiștii în psihologie susțin că această dată nu a fost aleasă întâmplător, ci pentru că începutul anului reprezintă o perioadă întunecată pentru multe persoane, până când reușesc să se adapteze noilor sarcini zilnice, după vacanța și sărbătorile de iarnă.
De asemenea, ziua a fost aleasă special pentru a încuraja oamenii să își arate sentimentele în public, fără rușine.

Beneficiile îmbrățișărilor pentru organism

Potrivit unui studiu publicat de jurnalul Comprehensive Psychology, o îmbrățișare de doar 10 secunde poate acționa ca un bun tonic ce crește nivelul oxytocinei, hormonul răspunzător cu starea de bine. De asemenea, îmbrățișarea scade nivelul cortizolului, hormonul stresului.
O îmbrățișare poate ameliora depresia, poate reduce tensiunea arterială și poate reduce stresul.
O îmbrățișare afectuoasă ne încurajează să gândim pozitiv, ne oferă încredere și speranță și ne face mai veseli și mai încrezători.
Copiii care sunt ținuți în brațe, plâng mai puțin și devin mai liniștiți, deoarece se simt în siguranță.
Îmbrățișările întăresc sistemul imunitar, tocmai din acest motiv sunt considerate un medicament natural universal.
Îmbrățișarea este contactul uman esențial pentru o dezvoltare sănătoasă socială, psihică și fizică. Îmbrățișările relaxează mușchii și alungă durerile din organism.

Tipuri de îmbrățișări

1. Îmbrățișărea de “la revedere” ( aceasta este comună pentru relația de prietenie dar și de cuplu): când ne întâlnim cu o persoană dragă o îmbărțișăm pentru a-i arată că ne e dragă, ne-a lipsit dar și pentru a-i spune cât de mult înseamnă pentru noi. în cazul unei relații de cuplu, îmbrățișărea este completată de un sărut, iar partenerii se simt contopiți unul cu celălalt.
2. Îmbrățișărea nocturnă – este caracteristică relației de cuplu dar și celei între copil și părinte. În liniștea nopții ce e mai plăcut decât să simți că partenerul te îmbrățișează, simți căldură corpului lui, te simți iubită și în același timp ocrotită.
3. Îmbrățișărea de dimineață – ceasul deșteptător ne deranjează când ne aduce aminte de o nouă zi de muncă dar parcă prindem energie când partenerul ne trezește cu o îmbrățișărea, ne simțim iubite, ocrotite și parcă nimic nu mai contează și nu ne poate strica bună dispoziție.

Îmbrăţişaţi-vă mai des!

Ştiţi c-avem nevoie mare,
Zilnic, de îmbrăţişare?
Ca să fim mai sănătoşi,
Mai puternici, mai frumoşi,
Să trăim o viaţă lungă,
Forţele să ne ajungă
Pentru toate câte vrem
Să le facem, să le-avem,
Pe cei dragi, să nu uităm,
Zilnic, să-i îmbrăţişăm!
Pe copii, părinţi, bunei,
Pe cei mari, pe mititei,
Pe colegi, prieteni, fraţi,
Să-i cuprindeţi, nu uitaţi!
Sincera îmbrăţişare
Răsădeşte-n inimi soare,
Bunătate şi căldură!
Nu rămâne loc de ură,
De invidie, tristeţe...
Multe are să înveţe
Omul din îmbrăţişare -
Sufletu-i devine floare...
Supărat? Îmbrăţişarea
Îţi explică ce-i iertarea.
Pe cel crud, ea îl învaţă:
Toate dreptul au la viaţă!
Pe bolnav, îl lecuieşte,
Pe bătrân, întinereşte.
Celui slab, îi face bine,
Îi dă-ncredere în sine.
Vede: nu e un ratat,
Dacă l-ai îmbrăţişat!

bibliotecă

Mulțumesc

Ziua Internațională a cuvântului Mulțumesc.


Astăzi, 11 ianuarie, este sărbătorită în lume Ziua Internațională a cuvântului “mulțumesc” (International Thank You Day). Un cuvânt care pentru mulţi încă nu s-a inventat, însă care spune multe despre cel ce îl rosteşte.

„Ziua Internaţională a Cuvântului Mulţumesc” este sărbătorită din 1984.
Mulţumesc” reflectă recunoştinţă, preţuire, respect, comuniune. Conform unor opinii referitoare la originea și evoluția cuvântului, mulțumesc provine dintr-un mai vechi multunesc, cuvânt creat pe teren românesc din „mult(a)” si „unire” cu Dumnezeu (latină, adj. „multus,a,um”+ verb „unesco” sau subst. „unio, onis”).

În limba rusă, „спасибо” înseamnă „спаси бог”, adică „Domnul să te păzească”; în engleză, „thank you” derivă de la „think”, cu sensul „mă gândesc la tine, nu voi uita ce ai făcut”; la fel „danke” din germană; în franceză, „merci” provine de la „mercy”, care înseamnă compasiune sau graţie divină, la fel ca italienescul „grazie” sau „gracias” din spaniolă, şi semnifică acceptarea compasiunii şi a graţiei divine, primite prin intermediul altei fiinţe; „obrigado”, din portugheză, duce cu gândul la reciprocitate, ca onoare, la a te simţi „obligat” de gestul celuilalt.

În această zi am putea să mulțumim pentru viaţă, pentru tot ce ne înconjoară și pentru cei care ne ajută și ne susţin.

Mulțumesc este un cuvânt pe care trebuie să știm sa-l dovedim, nu ajunge doar sa-l rostim